joi, 15 decembrie 2011

Padurea inocenta

                    Undeva , pe la marginile pamantului , se afla o padure terifiant de inocenta , o padure virgina , nemaicalcata de multa , multa , vreme de picior omenesc . Iarba-i verde ca smaraldul , incrustata cu perle mirifice , care-ti fura admiratie din priviri ... Cerul , senin ca fata unui bebelus , albastru , limpede de parca tocmai a fost spalat , este inundat de felurite pasari , stropite cu culori veritabile , aproape ca le confunzii cu copacii cu trunchi sanatos si bine ingrijt ; si cu coroana din aur pur ,  stralucitoare ca razele soarelui , care domnest si ziua si noaptea . Acest rege asupritor a gonit oamenii , care , odinioara traiau iin pace cu zanele , pe care le-a intemnitat . Zanele , niste fapturi fabuloase , de statura unui soricel , meticulos imbracate cu rochite spalate si ingrijite , parca ireale ; suvitele aurii ca graul copt sau negre ca taciunele , zburda pe fetele lor , nu mai mari decat o boaba de strugure . Cateva tufe de trandafiri veninosi le pazesc pe aceste miraculoase , dar in aceelasi timp stranii fiinte .
                     Frunzelecopacilor se desprind de naivele lor crengi si cad , parca rapuse , la pamant . Ajutate de vant , acestea plutesc acum in acest univers magic , unde imposibilul devine posibil si realul devine ireal ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu