Simbolul copiluilui joaca un rol central in semantica textului . Inca de la primele cuvinte , naratorul realizeaza relatia adult copil . Imaginea este asociata cu astrofierea lumii imaginative . Adultului nu-i mai este accesibila lumea fictionalului :"Oamenii mari nu pricep singuri nimic , niciodata si e obositor pentru copii sa le dea intr-una lamuriri " . Intrebati de catre copil adultii vor rata sistematic proba initiatica a identificarii obiectului din desen . Ei nu vor fi capabili sa recunoasca in desenul copilului sarpele -simbol sacral al fecunditatii spirituale- care a inghitit un elefant deci a transcris legile realitatii imediate si tine de absurdul in lumea contingenta , dar valabil si real in lumea fictionala . Pentru ca lumea adultilor de reduce la cotidian ei vad in desen o simpla palarie .
"Cand intalneam pe cate cineva care imi parea mai dezghetat la minte il puneam la incercare cu ajutorul desenului meu nr. 1 , de care niciodata nu m-am despartit . Voiam sa stiu daca avea o minte intr-adevar patrunzatoare . Numai ca raspunsul era mereu acelasi : 'E o palarie' . "Necunoscutul va fi anihilat de oamenii mari prin apelul la rationalitate .
Textul se poate citi si ca un dialog cu sine materializat din dorinta adultului de a se intoarce la esenta ; copilul este cel apropiat de energia creatoare a universului : "Tin ca aceasta carte sa o inchin atunci copilului de odinioara caci si acest om mare a fost candva copil . Toti oamenii mari au fost mai intai copii " .
Realitatea adultilor este lumea oamenilor mari . Planeta micutului print este lumea mica a copilariei dominata de armonie , un reflex al propriei lumi interooare .
Imaginea micutului print este confundata cu cea a copilului divin . Coborarea micului print din cer sublineaza sacralitatea , la fel ca si parul lui de aur .
Micul print va cunoaste mai intai raul in sapte ipostaze ale luigi , sapte pacate ale omului , reprezentate in text de cele sapte planete pe care le viziteaza printul : planeta regelui echivalent al dorintei de putere , il uimeste : "Ciudati mai sunto oamnenii mari ! isi spuse micul print continuandu-si calatoria " . Din perspectiva printului , regele ar fi pututsa admire chiar doua sute de apusuri de soare intr-o singura zi . Planeta vanitosului reprezinta mirajul glorii : "Vanitosul nu-l auzi . Vanitosii nu aud niciodata decat laudele . " Pe planeta betivului , simbol al degradarii fizice , de defineste viciul :
"-Si de ce bei ? il cearta micul print , dorind sa-i vina in ajutor .
-Ca sa uit ca mi-e rusine - marturiseste betivul .
-Si de ce ti- rusine ?
-Rusine ca beau - incheie betivul "
Planeta businessman-ului simbolizeaza viciul averii , al posesiunii . Planeta lampagiului - viciul functionarului coplesit de marasmul mecanismului functionand in gol . Planeta geografului - orgoliul constiintei lipsita de creativitate . In sfarsit , planeta Pamant , capatul calatoriei , unde se gasesc toate celelalte pacate : "Pamantul nu e o planeta oarecare . Poti numara pe el o suta unusprezece regi , sapte mii de geografi , noua sute de mii de businessman-ii , sapte milioane de betivi , trei sute unusprezece milioane de vaintosi , adica vreo doua miliarde de oameni mari ".
Micul print continua traseul din desertul Sahara , primind lectile esentiale de iubire , prietenie si moarte . Episodul cu fantana este corespunzator unui botez . Cel de al doilea dar este rasul , bucuria , care ia proportii universale : "Noaptea cand te vei uita pe cer , fiindca eu voi locui pe una dintre ele , fiindca pe una din ele eu voi rade , atunci va fi pentru tine ca si cand ar rade toate stelele ".
Dupa aceasta , sacrificiul mortii nu este decat un partial ramas-bun , in asteptarea unei noii comunicari .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu